Mitropolia de Patras

Mitropolia de Patras

Catedrala Mitropolitană „Sfântul Andrei” din Patras
Poziție geografică
ȚarăGrecia  Modificați la Wikidata
Statistici
Viața bisericească
Cultcreștinism ortodox[*]​  Modificați la Wikidata
Înființaresecolul I d.Hr.[1]  Modificați la Wikidata
CatedralăKathedrikόs Naόs Agiou Andrea[*][[Kathedrikόs Naόs Agiou Andrea (church in Patras, Greece)|​]]  Modificați la Wikidata
Conducere
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mitropolia de Patras (în greacă Ιερά Μητρόπολις Πατρών) este o mitropolie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, cu sediul în orașul Patras din Ahaia, Grecia, care își întinde jurisdicția asupra părții de nord-vest a peninsulei Peloponez.

Scaunul episcopal ar fi fost fondat, potrivit tradiției, în secolul I de Sfântul Andrei, care a fost martirizat aici. Din punct de vedere istoric, el a fost unul din cele două scaune episcopale majore ale Peloponezului, alături de scaunul episcopal de Corint. Mitropolia s-a aflat inițial în jurisdicția Patriarhiei de Constantinopol, iar începând din 1833 se află în jurisdicția Bisericii Ortodoxe a Greciei, cu excepția perioadei în care orașul Patras a făcut parte din Principatul de Ahaia și a funcțional acolo o arhiepiscopie romano-catolică.

Istoric

Clădirea vechii arhiepiscopii latine, unde se află astăzi reședința mitropolitului

Scaunul episcopal de la Patras a fost fondat, după tradiție, de Sfântul Andrei, care a fost răstignit acolo. Moaștele sale sunt încă păstrate în Catedrala Mitropolitană „Sf. Andrei” din Patras.

Până în 733 Episcopia de Patras a fost subordonată Mitropoliei de Corint și s-a aflat sub jurisdicția Patriarhiei Romei. În acel an, împăratul Leon al III-lea Isaurul a trecut toate scaunele episcopale din prefectura Illyricum în subordinea Patriarhiei Constantinopolului.

Ulterior, Episcopia de Patras a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie, apoi, în 806, a devenit mitropolie. A avut patru episcopii sufragane,[2] apoi cinci în jurul anului 940,[3] iar după 1453 a mai avut doar două episcopii sufragane, care au fost desființate succesiv.[4]

În secolul al X-lea a trăit acolo un renumit stâlpnic, la care Sf. Luca cel Tânăr a mers să fie instruit.[5]

Începând din 1180 și până în 1833 scaunul mitropolitan a fost denumit oficial „Mitropolia de Paleopatras” (Μητρόπολις Παλαιών Πατρών), adică „Mitropolia Vechiului Patras”, pentru a-l distinge de „Noul Patras”, orașul modern Ypati. Printre cei mai de seamă mitropoliți care au păstorit aici în această perioadă s-au numărat viitorii patriarhi ecumenici ai Constantinopolului Timotei al II-lea și Gavriil al IV-lea, precum și Gherman al III-lea, care a jucat un rol important în Războiul de Independență al Greciei.

Scaunul episcopal latin

În 1205 cavalerul cruciat William of Champlitte a pus stăpânire pe orașul Patras și a adus clerici romano-catolici; ei l-au ales la rândul lor pe Antelm de Cluny ca arhiepiscop. Antelm de Cluny avea cinci episcopi sufragani cu reședința în Andravida, Amyclæ, Modon, Coron și Cefalonia-Zante; chiar și atunci când teritoriile episcopiilor de Modon și Coron au aparținut venețienilor, episcopii respectivi au continuat să depindă de arhiepiscopul de Patras. Teritoriul ecleziastic a cuprins Baronia Patras, care era stăpânită de familia cavalerilor Aleman și era vasală Principatului de Ahaia. În 1276 arhiepiscopii catolici au dobândit controlul asupra Baroniei Patras, care a devenit practic de acum încolo independentă de Principatul de Ahaia. Arhiepiscopii latini au stăpânit Baronia Patras până în 1408, când au vândut-o Republicii Venețiene. În 1429 ea a căzut din nou în stăpânirea grecilor din Despotatul de Moreea, care au restaurat scaunul mitropolitan ortodox. Orașul Patras a fost capturat de turcii otomani în 1460.

Lista arhiepiscopilor latini de Patras a fost întocmită de Le Quien, Heinrich Gelzer[6] și Jules Pargoire.[7] Când orașul Patras a încetat să mai aibă episcopi catolici rezidenți, au continuat să fie numiți episcopi catolici titulari. Această practică a încetat după Conciliul Vatican II și nu au mai avut loc alte numiri în acest scaun titular după moartea în 1971 a ultimului episcop care deținea acest titlu.

În 1640 s-au stabilit la Patras misionari iezuiți, iar în 1687 misionari franciscani și carmeliți. Până în 1834 episcopul catolic de Syros s-a ocupat cu administrarea teritoriului Peloponezului, iar începând de atunci papa a încredințat păstorirea comunității catolice peloponeziace episcopului catolic de Zakynthos.

Mitropoliți

  • Stratocle⁠(el)[traduceți] (sec. I)
  • Irodion de Patras⁠(el)[traduceți] (sec. I)
  • Teodor Santavarinos⁠(el)[traduceți] (868-876)
  • Eftimie Tornikos⁠(el)[traduceți] (1180-1207)
  • Mihail (1315-?)
  • Mitrofan I (?-1341)
  • Iosif (1341-1353)
  • Macarie I (1353-1365)
  • Meletie I (1365-1366)
  • Ignatie (?)
  • Maxim I⁠(el)[traduceți] (?-1396)
  • Ștefan (1396-1397)
  • Nifon (1397-?)
  • Ioachim I⁠(el)[traduceți] (sec. al XV-lea)
  • Neofit (1460-1466)
  • Chiril (1467-?)
  • Dionisie I (?-1545)
  • Grigorie I (1545-1561)
  • Gherman I⁠(el)[traduceți] (1561-1572)
  • Metodie (1572-1575)
  • Arsenie I (1575-1576)
  • Daniil I (1576-1578)
  • Dionisie al II-lea (1578)
  • Partenie I (1578-1579)
  • Arsenie I (1579-1580)
  • Metodie (1583)
  • Arsenie I (1585)
  • Nectarie (1586-1592)
  • Gavriil al II-lea (1592-1593)
  • Daniil I (1593-1601)
  • Timotei Marmarinos⁠(en)[traduceți] (28 februarie 1601 - noiembrie 1612)
  • Teofan I Florias⁠(el)[traduceți] (1612-1638)
  • Partenie al II-lea⁠(el)[traduceți] (1638 - februarie 1641)
  • Teofan al II-lea Lokamistas (1641 - 16 noiembrie 1646)
  • Partenie al II-lea⁠(el)[traduceți] (1646-1649)
  • Teofan al II-lea Lokamistas (1649 - martie 1650)
  • Antonie I (1650-1653)
  • Daniel al II-lea (1653-1674)
  • Partenie al III-lea (1674-1677)
  • Paisie I (1677-1678)
  • Gherman al II-lea (1678-1683)
  • Arsenie al II-lea Dimitropoulos (1683-1684)
  • Gherman al II-lea (1684-1687)
  • Arsenie al II-lea Dimitropoulos (1687-1711)
  • Hristofor Antonopoulos (1711-1715)
  • Paisie al II-lea Pogonatos⁠(el)[traduceți] (1716-1717)
  • Daniel al III-lea (1717-1727)
  • Paisie al II-lea Pogonatos⁠(el)[traduceți] (1727-1731)
  • Gherasim Thiraios⁠(el)[traduceți] (22 iulie 1733 - 1750)
  • Partenie al IV-lea⁠(el)[traduceți] (1750-1756)
  • Gherasim Thiraios⁠(el)[traduceți] (august 1757 - 1759)
  • Partenie al IV-lea⁠(el)[traduceți] (1759-1770)
  • Gavriil⁠(en)[traduceți] (aprilie 1771 - 19 octombrie 1780)
  • Grigorie Kalamaras⁠(el)[traduceți] (1781-1799)
  • Macarie al II-lea (1799-1806)
  • Gherman al III-lea Gotzias⁠(en)[traduceți] (1806 - 30 mai 1826)
  • Dedrinos (1826-1828)
  • Agatanghel Mirianthousis (1828-1832)
  • Meletie al II-lea (1832-1840)
  • Teodorit (1841-1842)
  • Dedrinos (1842-1852)
  • Misail Apostolidis⁠(el)[traduceți] (1852 - 2 decembrie 1861)
  • Chiril Haironidis⁠(el)[traduceți] (22 mai 1866 - 12 martie 1874)
  • Averchie Lampiris⁠(el)[traduceți] (11 august 1874 - 1883)
  • Nichifor Kalogeras⁠(el)[traduceți] (1883-1885)
  • Damaschin Hristopoulos (1886-1892)
  • Ierotei Mitropoulos (1892-1903)
  • Antonie al II-lea Paraskis (1906-1944)
  • Teoclet Panagiotopoulos⁠(el)[traduceți] (1944-1957)
  • Constantin Platis⁠(bg)[traduceți] (1957-1973)
  • Nicodim Vallindras (22 mai 1974 - 12 ianuarie 2005)
  • Hrisostom Sklifas⁠(el)[traduceți] (20 februarie 2005 - )

Note

  1. ^ http://i-m-patron.gr/μητρόπολη-πατρών/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Gelzer, „Ungedruckte ... Texte der Notitiæ episcopatuum”, 557.
  3. ^ Gelzer, „Georgii Cyprii Descriptio orbis Romani”, 77.
  4. ^ Gelzer, „Georgii Cyprii Descriptio orbis Romani”, 634.
  5. ^ Patrologia Graeca CXI, 451.
  6. ^ In Gerland, „Neue Quellen zur Geschichte des lateinischen Erzbistums Patras”, Leipzig, 1903), 247-55.
  7. ^ In Échos d'Orient, VII, 103-107.

Acest articol încorporează text din Catholic Encyclopedia apărută în anul 1913, care este actualmente domeniu public.

Legături externe

  • Sursă