Comunități etnice în Republica Moldova
Structura etnică (recensământul din 2014):[1]
băștinași declarați «Moldoveni» (75,1%)
băștinași declarați «Români» (7%)
Ucraineni (6,6%)
Găgăuzi (4,6%)
Ruși (4,1%)
Bulgari (1,9%)
Celelate etnii (0,8%)
Republica Moldova este un stat multietnic și multicultural dar și multinațional, foarte mulți cetățeni având dublă cetățenie moldovenească-română sau moldovenească-rusă. Potrivit recensământului din 2004, principala comunitate etnică este aceea a moldovenilor/românilor (69,62% din populație).
Celelalte comunități etnice sunt minoritare și constituie 17.9% din totalul populației (potrivit recensământului din 2014).
Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din republică sunt nordul (ucraineni, ruși, țigani), sud-estul (găgăuzi și bulgari) și estul țării (ruși, ucraineni, etc).
Moldoveni versus Români la nivel semantic
Denumirea de « moldoveni » are însă înțelesuri diferite în funcție de:
- Dreptul internațional, conform căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
- Dreptul României, după care « moldovenii » sunt o parte din poporul român (definit prin vorbirea limbii daco-romane), anume partea originară din teritoriile fostului Principat al Moldovei, pe ambele maluri ale Prutului;
- Dreptul fostelor republici unionale sovietice[2] inclusiv Republica Moldova, conform căruia « moldovenii » sunt numai vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o « etnie diferită de Români », inclusiv de Românii din Moldova românească: acesta este înțelesul folosit în acest articol.[3]
Conflicte
Articol principal: Statutul politic al Transnistriei.
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Climatul interetnic din țară s-a deteriorat odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice (U.R.S.S.). Populațiile au fost instrumentalizate de forțe politice care au speriat cetățenii fie cu spectrul fascismului românesc fie cu amenințarea unei intervenții militare rusești. În paralel, cetățenii au primit drepturi diferite: doar băștinașii au dreptul [necesită citare] de a se defini ca « Moldoveni » (« cetățeni titulari », statut care îi exclude pe ceilalți din identitatea țării) dar pe de altă parte, doar minoritățile au dreptul de a se defini ca aparținând unor popoare, limbi și culturi ce depășesc granițele Republicii, în timp ce băștinașii care se declară « Moldoveni » nu au acest drept[necesită citare]. Aceste discriminări mențineau o situație de criză politică și interetnică permanentă, care a culminat cu Războiul din Transnistria. Moldova s-a pomenit în stare de dezintegrare teritorială, de dezbinare interetnică cu influență asupra coeziunii civice. Actualmente tensiunea interetnică a mai scăzut[necesită citare], însă confruntarea continuă să fie prezentă în societate și în sfera culturală, în ciuda faptului că toți cetățenii pot în măsură egală participa la procesele vitale ale țării.
Legături externe
- ro Minoritățile naționale și relațiile Interetnice din Republica Moldova
- ro Cauzele conflictelor etnice din spațiul postsovietic. Cazul Republicii Moldova
Referințe
- ^ Rezultatele recensământului din 2014
- ^ Cu excepția celor trei țări baltice.
- ^ Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al doilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al treilea înțeles (vezi sursele articolului « Controversa identitară în Republica Moldova »).
| ||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
