Chirpăr, Sibiu

Chirpăr
Kirchberg
—  sat și reședință de comună  —
Chirpăr Chirpăr (România) Localizarea satului pe harta României
Chirpăr Chirpăr (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°53′40″N 24°35′53″E ({{PAGENAME}}) / 45.89444°N 24.59806°E
Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Chirpăr
SIRUTA	144465
Atestare documentară	1332-1333[1]
Altitudine[3]	440 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	876 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557080
Prefix telefonic	+40 x69 [2]
Prezență online
Modifică date / text

Chirpăr (în dialectul săsesc Kirperich, Kirpriχ, în germană Kirchberg, în traducere „Dealul Bisericii”, în maghiară Kürpöd, Körpöd), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Hârtibaciului.

Așezare

Localitatea este așezată la 45 kilometri de municipiul reședință de județ Sibiu și 13 kilometri de orașul Agnita, pe valea pârâului Chirpăr, în partea estică a județului, pe drumul județean 105D Săsăuș - Chirpăr - Vărd.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel s-au descoperit un topor de piatră, un mormânt dacic iar în albia pârâului Chirpăr, un prisnel de lut. Din alte locuri mai provin trei topoare de piatră neolitice, un topor de cupru cu brațele în cruce de la sfârșitul eneoliticului, un baros din epoca bronzului și o brățară celtică din La Téne.

În secolul al XIII-lea a fost construită actuala biserică luterană, ca bazilică romanică cu hramul "Sf. Maria", compusă din clopotniță, trei nave, cor pătrat și absidă semicirculară. În secolul al XV-lea au început lucrările de fortificare a bisericii.

În secolul al XVI-lea s-au încheiat lucrările de fortificate a bisericii, perioadă în care au fost ridicate și cele două turnuri de colț din partea sudică a ansamblului.

Satul Chirpăr a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Nocrich, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, Șapte Scaune.

Până în anii 1990 localitatea a fost locuită în majoritate de sași. În prezent există în sat o numeroasă comunitate de romi.

Demografie

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.666 locuitori, dintre care 1.086 evanghelici (luterani), 569 ortodocși, 7 greco-catolici și 4 baptiști.^[4]

Economie

Economia acestei așezări este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor și exploatarea fânețelor.

Monumente istorice

• Biserica evanghelică fortificată
• Biserica ortodoxă „Înălțarea Domnului"

Atracții turistice

• Biserica Ortodoxă
• Bazilica romanică (Biserica Luterană) din secolul al XIII-lea, cu trei nave, turn (cel mai înalt turn de biserică de pe Valea Hârtibaciului) și fortificații de apărare.
• Placa memorială în memoria eroilor sași ai satului, căzuți la datorie în Primul Război Mondial în armata cezaro-crăiască, placă aflată în biserica fortificată evanghelică.
• Troița eroilor români, ridicată în anul 1936 în memoria eroilor români ai satulului căzuți la datorie în Primul Război Mondial în armata cezaro-crăiască. Troița se află amplasată în curtea școlii generale, este realizată din piatră de râu și din beton și nu este împrejmuită. Pe o placă sunt înscrise numele celor 20 de eroi români ai satului, iar sub aceasta este amplasat înscrisul comemorativ: "În amintirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă - Campania 1914".

Vezi și

• Biserici fortificate din Transilvania
• Biserica Înălțarea Domnului din Chirpăr

Bibliografie

• Județul Sibiu , Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism, București 1981
• Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. ISBN 973-590-706-2
• Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Karl Zeno, A. Georgescu. ISBN 973-590-856-5

Note

Legături externe

• Informații și fotografii
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• de Kirchberg - www.siebenbuerger.de

Galerie foto

• 
  1826 - Danga pentru vitele din Chirpăr
• 
  Biserica Luterană
• 
  Nava spre altar
• 
  Turnul
• 
  Clopotele
• 
• 
• 
• 
• 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chirpăr, Sibiu

v • d • m Bisericile sașilor din Transilvania   Județul Alba Bălcaciu • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Gârbova • Jidvei • Mănărade • Pianu de Jos • Petrești • Reciu • Șona • Tătârlaua • Valea Lungă • Veseuș • Vingard   Județul Bistrița-Năsăud Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara   Județul Brașov Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Județul Hunedoara Orăștie • Romos   Județul Mureș Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr   Județul Sibiu Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna

v • d • m Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania   Județul Alba Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • Bărăbanț • Benic • Bucerdea Grânoasă • Cetatea de Baltă • Ciumbrud • Cricău • Ighiu • Lopadea Nouă • Ocna Mureș • Petrisat • Rădești • Rimetea • Roșia Montană • Sâncrai • Sânmiclăuș I • Sânmiclăuș II • Sântimbru • Sebeș • Șard • Teiuș I • Teiuș II • Tiur • Valea Lungă • Vințu de Jos • Vurpăr   Județul Bihor Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd   Județul Bistrița-Năsăud Beclean • Bozieș • Comlod • Delureni • Fântânele • Fântânița • Malin • Matei • Nușeni • Reteag • Săsarm • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Uriu • Vița   Județul Brașov Apața • Brașov • Cobor • Făgăraș I • Făgăraș II • Grânari • Hoghiz • Ionești • Jimbor I • Jimbor II • Racoș • Satu Nou   Județul Cluj Aghireșu • Aiton • Aluniș • Alunișu • Bădeni • Bădești • Băgara • Bicălatu • Bonțida • Boteni • Cămărașu • Căpușu Mare • Căpușu Mic • Cătina • Câmpia Turzii • Chesău • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Ciumăfaia • Cluj I • Cluj II • Cornești • Cubleșu Someșan • Cuzdrioara • Dârja • Dej I • Dej II • Dăbâca • Diviciorii Mari • Dorolțu • Dumbrava • Feldioara • Fizeșu Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Crișului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • Mănăstireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovenești • Năsal • Nima • Nireș • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • Pălatca • Plăiești • Răscruci • Săndulești • Sâncraiu • Sic I • Sic II • Stejeriș • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Unguraș • Vaida-Cămăraș • Văleni • Viișoara • Viștea • Vlaha   Județul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ojdula • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan   Județul Harghita Armășeni • Atia • Atid • Avrămești • Bisericani • Bodogaia • Brădești • Cârța • Ciucsângeorgiu • Corund • Cozmeni • Crăciunel • Crișeni • Cristuru Secuiesc • Cușmed • Daia • Dârjiu • Dealu • Delnița • Ditrău I • Ditrău II • Eliseni • Feliceni • Filiaș • Firtănuș • Forțeni • Gheorgheni • Inlăceni • Joseni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Lupeni • Lutița • Mătișeni • Medișoru Mare • Mihăileni I • Mihăileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Polonița • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rugănești • Satu Mic • Satu Nou • Sândominic • Sânmartin I • Sânmartin II • Sântimbru • Secuieni • Șimonești • Șumuleu Ciuc • Tărcești • Tăureni • Târnovița • Teleac • Turdeni • Ulieș • Valea Strâmbă • Văleni • Zetea   Județul Hunedoara Baia de Criș • Deva • Mintia • Orăștie • Peșteana • Rapoltu Mare • Râu Alb   Județul Maramureș Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Câmpulung la Tisa • Coștiui I • Coștiui II • Coștiui III • Sighetu Marmației • Someș-Uileac • Tăuții de Sus • Vișeu de Sus   Județul Mureș Abud • Acățari • Adămuș • Agrișteu • Albești • Apalina • Bahnea • Band • Bâra • Berghia • Bordoșiu • Brâncovenești • Breaza • Budiu Mic • Călimănești • Călugăreni • Călușeri • Cându • Ceuașu de Câmpie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cipău • Cornești • Cotuș • Crăiești • Cuci • Cuieșd • Culpiu • Dămieni • Deaj • Deleni • Dumbrăvioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Filpișu Mic • Gălățeni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghinești • Glăjărie • Gogan-Varolea • Goreni • Gornești • Hărănglab • Hărțău • Hodoșa • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • Mădăraș • Măgherani • Mătrici • Mitrești • Moșuni • Mureni • Nicolești •Papiu Ilarian • Pănet • Păcureni • Păsăreni I • Păsăreni II • Pădureni • Periș • Petrilaca de Mureș • Rigmani • Roteni • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș I • Sâncraiu de Mureș II • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sânsimion • Sântana de Mureș • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeriș • Suplac • Suseni • Târgu Mureș • Târnăveni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • Vălenii • Vălenii de Mureș • Vețca • Vânători • Voivodeni   Județul Satu Mare Acâș • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • Tășnad   Județul Sălaj Băbiu • Borla • Cehu Silvaniei • Coșeiu • Crasna • Cristur-Crișeni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Meseșenii de Jos • Mineu • Nușfalău • Petrindu • Recea • Sălățig • Sfăraș • Șimleu Silvaniei • Tetișu • Uileacu Șimleului • Zalău • Zimbor   Județul Sibiu Alma • Copșa Mică I • Copșa Mică II • Dumbrăveni • Mediaș • Micăsasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • Săcădate •Sibiu

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Nocrich”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvani, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”. Alțâna • Benești/Bendorf • Chirpăr • Fofeldea • Glâmboaca • Hosman • Ilimbav • Marpod • Nocrich/Gara Petru Luciu • Pelișor/Măgărei • Săsăuș • Țichindeal Date preluate de la Sursa 1 și Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.228, listă aparținând lui G.E.Müller.