Capelă (edificiu)

Capela este un edificiu religios secundar, respectiv o încăpere cu un altar (unde se pot oficia unui auditoriu mai restrâns și slujbe religioase) din biserici, mănăstiri, școli, spitale, cimitire, clădiri private etc.

Etimologie

Termenul românesc capelă provine din cel italian: cappella^[1], care, la rândul său, este un diminutiv al termenului cappa „capă”^[2]. Potrivit tradiției, termenul de capelă vine de la edificiul religios^[3] aflat în palatul regal al lui Carol cel Mare, la Aachen. Localitatea a fost numită în franceză mai întâi Aix, apoi, datorită capei^[4] Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare, Aix-la-Chapelle. De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.

Variante

Un alt termen cunoscut în limba română, folosit mai ales de Biserica Ortodoxă,^[5] este cel de paraclis.
Într-un mare edificiu religios, cum este o catedrală sau o bazilică, o capelă este o subdiviziune privată a acesteia, unde sunt celebrate ceremonii distincte. Capela cuprinde, în acest caz, un altar propriu.
O capelă sfântă este termenul prin care este denumită o capelă care are un presupus eșantion^[6] din coroana de spini a lui Isus Hristos. Capela Sfântă, în franceză Sainte-Chapelle^[7], de la Paris este cea mai cunoscută dintre acestea.

Bibliografie

Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par ..., quatrième édition revue et corrigé, Librairie Larousse, Paris, 1977.
fr Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23.
de Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.

Galerie de imagini

Interiorul Capelei Sixtine pictată de Michelangelo
Capela Sixtină
(Vatican)
Capelă în Biserica Sfânta Felicita din Florența, Italia
„Capela Palatină”
(„Castelul Normanzilor”,
Palermo, Sicilia)^[8]
Sainte-Chapelle din Paris
Capela Riedertal, Uri, Elveția
Capela de procesiune Sf. Francisc Xaveriu, din Lévis, provincia Québec Canada
Capela Armenească
(Roman)
Capela axială a Catedralei Adormirea Maicii Domnului din Rouen, dedicată Fecioarei Maria
Capela Notre Dame du Haut la Ronchamp, proiectată de Le Corbusier
Capela Notre-Dame-de-la-Motte situată pe culmea dealului de la Motte la Vesoul.

Vezi și

Biserică (edificiu)
Capela Notre Dame du Haut
Capela Sixtină
Capelă (dezambiguizare)
Oratoriu (edificiu)
Sainte-Chapelle

Note

^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
^ Manta cu glugă
^ În timpul domniei lui Carol cel Mare, se construiesc la Aachen, care era capitala imperiului, un palat și o capelă (pe locul Domului de astăzi).
^ Cinstită drept relicvă, moaște
^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române.
^ Eșantion: o părticică.
^ La Sainte-Chapelle din Paris este situată în Île de la Cité și a fost construită la cererea regelui Ludovic al IX-lea al Franței.
^ „Capela Palatină din Palermo, cea mai frumoasă dintre bisericile lui Roger I., cu ușile sale normande, arcele sarazine, cupola bizantină, și cu acoperișul ornat cu caligrafii arabe, este poate rezultatul cel mai frapant al strălucitoarei civilizații amestecate peste care a domnit nepotul normandului Trancrède.” Encyclopædia Britannica