Biserica de lemn din Curpenel
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Curpenel, comuna Stănești, județul Gorj, foto: august 2015.
Stâlpi ornamentaţi la pridvor
Îmbinări
Clopotnița (vedere din lateral)
Biserica văzută din drum
Biserica de lemn din Curpenel, comuna Stănești, județul Gorj, datează din anul 1803[1]. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).
Istoric și trăsături
Curpenel este un sat desființat, înglobat în prezent la localitatea Curpen[2]. Biserica și-a păstrat amplasamentul originar, pe malul stâng al pârâului Șușița Verde[3]. Conform catagrafiei de la 1840 biserica ar fi fost edificată în anul 1803, ctitori fiind Eftimie Vlădulescu, popa Alexandru, Lepădat Buligă, Alex.Eftimoiu, Sandu Eftimoiu[4]. Data respectivă este contrazisă de sistemul constructiv, dar și de inscripția săpată la exterior, în lemnul pronaosului: „leat 7330 (1821-1822) să se știe de cându coperită biserica a doilea[5]”. În acele vremi, răstimpul dintre șindriliri era de minim 50 de ani, astfel încât momentul înălțării poate fi coborât în anii '70 ai secolului al XVIII-lea[6]. Tot pentru vechime pledează și prestolul din piatră, ce are săpată pe picior crucea Sfântului Andrei[7].
Pereții, de mici dimensiuni, înscriu o navă dreptunghiulară, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi[8]. Pentru nișa proscomidiei, doar bârnele de mijloc ale peretelui nordic sunt retrase mai puțin decât celelalte, de jos și superioare[9]. Se remarcă, ca și la biserica de lemn din Curpen, îmbinările iscusite în coadă de rândunică și consolele în trepte.
Elevația interiorului cuprinde o boltă în leagăn peste navă și intersecție de fâșii curbe peste altar[10]. Clopotnița scundă de peste prispă a fost adăugată mai recent[11].
La interior tâmpla este compromisă, icoanele fiind într-o stare jalnică. Se mai păstrează poalele de icoane, căni cu flori, și ușile împărătești, cu Buna Vestire, în decor arhitectural. Pictura tâmplei poate fi atribuită diaconului Zamfir zugravul[12].
Din anul 1938 biserica nu mai servește cultului, fiind folosită doar ca și capelă de cimitir[13].
Bibliografie
- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (). Arhitectura de lemn din județul Gorj. București: Arc 2000. ISBN 973-99718-2-2.
- Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
- Pănoiu, Andrei (). Din arhitectura lemnului. București: Editura Tehnică. CZ 721:694/5(498).
Note
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.330
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.330
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.331
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.331
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.323
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.322
Vezi și
Imagini din exterior
-
Biserica (sud-est) -
Pridvorul -
Îmbinări -
Baluştrii (stâlpi lucraţi la strung) care au înlocuit stâlpii sculptaţi -
Ancadramentul intrării -
Console -
Portalul exterior (detaliu) -
Biserica (nord) -
Îmbinări -
Baluştrii (stâlpi lucraţi la strung) care au înlocuit stâlpii sculptaţi -
Turnul -
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Curpenel
