Biserica Minoriților din Târgu Mureș

Biserica Sf. Anton de Padova
Informații generale
Confesiuneromano-catolic
Jurisdicție religioasăArhidieceza de Alba Iulia  Modificați la Wikidata
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateTârgu Mureș
județMureș
Coordonate46°32′35″N 24°33′44″E ({{PAGENAME}}) / 46.54315°N 24.56218°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicBaroc
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Data finalizării1767
Localizare
Monument istoric
AdresaStr. Köteles Sámuel 4, municipiul Târgu Mureș[1]
Clasificare
Cod LMIMS-II-a-B-15513
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biseria Minoriților (în maghiară Minoriták temploma) este un lăcaș de cult romano-catolic construit la începutul secolului al XVIII-lea de către minoriți în strada Köteles Sámuel din centrul orașului Târgu Mureș, în stilul barocului puritan. Edificiul îl are drept patron pe sfântul Anton de Padova și deservește Parohia Studenților (în maghiară Egyetemi és Főiskolai Lelkészség) aflată sub patronajul iezuiților reîntorși în 2008 la Târgu Mureș.

Istoric

Biserica și mănăstirea pe gravura lui Rohbock
Biserica minoriților pe gravura lui István Mikolai Tóth din 1822

Ordinul călugărilor minoriți s-a stabilit în orașul liber regesc Târgu Mureș la începutul secolului al XVIII-lea, fiind cazați de contele Márton József Keresztes în casa sa din cetatea medievală. Odată cu transformarea cetății în garnizoană militară austriacă, casele au fost demolate, astfel că minoriții au fost nevoiți să se stabilească provizoriu în satul Curteni, reîntorcânduși în 1740 la Târgu Mureș.

Cu sprijinul prințului Lobkovitz, minoriții reușeseră să dobândească actualul amplasament de la notarul Mihály Széles. După ce au obținut autorizația consiliului orășenesc și a episcopului Dominicus Castall, realizau biserica și mănăstirea. Probabil lucrările au debutat în anul 1740, însă, din alte surse, se pare că ele au fost începute în anul 1735 sau, potrivit inscripției montată sub fereastra mare a navei, în anul 1725. În 1767 a fost finalizată etapa principală de construcție a complexul arhitectural, într-un stil baroc foarte reținut în ceea ce privește decorațiunile, dar evident prin soluțiile constructive.[2]

Mai târziu, în anul 1892, vechea intrare cu turn din lemn a fost demolată și reconstruită din cărămidă, iar în anul 1903, mănăstirea era extinsă printr-o adăugire cu subsol, parter și etaj.[2]

În 2000 ordinul minoriților a oferit înapoi biserica pentru Arhidieceza de Alba Iulia. La invitația arhiepiscopului György Jakubinyi din 2008 biserica și mănăstirea au fost preluate de iezuiți, astfel după o pauză de 235 de ani au reînceput activitatea în Târgu Mureș. Apostolatul comunității iezuite din Târgu Mureș lângă serviciul liturgic are ca obiective apostolatul studenților, funcționarea unui cămin studențesc și organizarea de exerciții spirituale. [3]

Imagini

  • Biserica „Sfântul Anton de Padova”
    Biserica „Sfântul Anton de Padova”
  • Slujba de duminică seara a iezuiților
    Slujba de duminică seara a iezuiților
  • Mănăstirea minoriților (în prezent mănăstirea iezuită „Endes István SJ”)
    Mănăstirea minoriților (în prezent mănăstirea iezuită „Endes István SJ”)
  • Palatul catolic (în prezent centru și cămin studențesc iezuit)
    Palatul catolic (în prezent centru și cămin studențesc iezuit)
  • Palatul minoriților (în prezent centru și cămin studențesc iezuit)
    Palatul minoriților (în prezent centru și cămin studențesc iezuit)

Vezi și

Note

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b Man, Ioan Eugen (). Târgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în anul 1850, Volumul 1 (PDF). Nico. p. 202. ISBN 978-973-88074-8-8. Accesat în . 
  3. ^ Societatea lui Isus din România. „Comunitatea de Târgu Mureș”. Accesat în . 

Legături externe

  • Materiale media legate de Biserica Sfântul Anton de Padova din Târgu Mureș la Wikimedia Commons
  • hu Societatea lui Isus din Ungaria: Comunitatea din Târgu Mureș


v • d • m
Biserici franciscane din România
Alba Iulia • Arad • Baia de Criș • Brașov • Caransebeș • Căpleni • Câmpulung • Cluj • Colțești • Dej • Deva • Făgăraș • Gherla • Lăzarea • Mediaș • Michaza (Călugăreni) • Odorheiu Secuiesc • Orăștie • Radna • Rupea • Sebeș • Sibiu • Sic • Șumuleu Ciuc • Târgoviște • Târgu Mureș (în prezent reformată) • Târgu Mureș (doar turnul) • Teiuș (din 1703 mănăstire paulină) • Timișoara • Turda
 Mănăstirea din Oradea
Minoriți (franciscani conventuali)
Aiud • Arad • Baia Mare • Bistrița (în prezent ortodoxă) • București • Cluj (în prezent reformată) • Cluj (în prezent greco-catolică) • Lugoj • Târgu Mureș (în prezent iezuită) • Târgu Secuiesc • Vințu de Jos
Capucini (OFMCap)
Onești • Oradea • Roman
v • d • m
Edificiile religioase ale cultelor istorice în Târgu Mureș
Iudaism
Biserica Evanghelică-Luterană
Biserica Greco-Catolică
Biserica Buna Vestire (în prezent biserică ortodoxă) · Biserica Bob (în prezent biserică ortodoxă)
Biserica Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Biserica Reformată
Biserica Unitariană
v • d • m
Obiective turistice în Târgu Mureș
Edificii religioase Stema Târgu Mureşului
Clădiri
Case și palate
Școli
Altele
Cetatea medievală
Statui și monumente
Muzee
Străzi și piețe
Altele