Biotit
| Biotit | |
 | |
| Date generale | |
|---|---|
| Formula chimică | K(Mg,Fe2+,Mn2+)3[(OH,F)2|(Al,Fe3+,Ti3+)Si3O10 |
| Sistem de cristalizare | monoclinic, prismatic, |
| Culoare | neagră, cenușie verzuie |
| Urma | albă |
| Duritate | 2 - 3 |
| Masa specifică | 2,7 - 3,3 g/cm³ |
| Luciu | sticlos, perlat |
| Spărtura | în pläci |
| Clivaj | perfect |
| Habitus | prisme scurte, plăci |
| Suprafața cristalului | __ |
| Cristale gemene | __ |
| Propriețăți optice | |
| Indice de refrație | α=1,565-1,625, β=1,605-1,675, γ=1,605-1,675 |
| Birefrigență | Δ=0,04-0,05 |
| Deviația optică | pe două axe negativ |
| Unghiul de dispersie | 2vz ~ ___ |
| Alte caracteristici | |
| Reactivitatea chimică | se topește greu formând o masă negricioasă sticloasă, se dizolvă în H2SO4 concentrat, rămâne numai un schelet de SiO2 |
| Minerale asemănătoare | Phlogopit |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | inexistent |
| Caracterstici deosebite | din anul 1999 nu mai este considerat mineral de sine stătător |
| Opacitate | translucid, opac |
Modifică text  | |
Biotitul (Mica cu magneziu și fier, Mica neagră): din anul 1999 este considerat de International Mineralogical Association (IMA) ca un amestec de minerale de annit și phlogopit.
Descriere
Biotitul cristalizează în sistemul monoclinic, având formula chimică generală: K(Mg,Fe2+,Mn2+)3 [(OH,F)2|(Al,Fe3+, Ti3+)Si3O10], reprezentat prin cristale translucide până la opace, cu o strălucire metalică sidefie.
Mineralul a fost descoperit de Jean Baptiste Biot (1774-1862), care recunoaște diferența dintre muscovit (Mica albă) și biotit.
Răspândire
Biotitul se formează în rocile magmatice și metamorfice. Sub acțiunea factorilor externi, alcătuiește forme noi ca: hydrobiotit (vermiculit), katzengold și clorit.
Mineralul a fost găsit în lacul Laacher See (Germania), Besnes (Franța), Ontario (Canada), Evje (Norvegia), Uluguru Mountain (Tanzania).
Utilizare
Nu poate fi folosit ca material de construcție, datorită clivajului accentuat, care permite pătrunderea apei prin fisurile mineralului, ceea ce produce în granitul bogat în biotit apariția unor pete galbene. Biotitul, împreună cu muscovitul (mica albă) este folosit în cosmetică, fiind apreciat luciul sidefiu-perlat.
Vezi și
Literatură
- Edition Dörfler: Mineralien Enzyklopädie, Nebel Verlag, ISBN 3-89555-076-0
Legături externe
Materiale media legate de Biotit la Wikimedia Commons
- de Mineralienatlas:Biotit
- en Webmineral - Biotite
- en MinDat - Biotite
